Iceman: Strig!

De la Iceman am ales doua postari de pe blog:

Strig

Citind cartile de istorie am un sentiment aparte sa aflu ca stramosii nostri geto-daci au pus umar la umar si le-au facut zile fripte romanilor, ca valahii si moldovenii i-au pus pe fuga pe Baiazid si pe Mahomed Cuceritorul (un sultan care i-a macelarit pe cruciati si unul care a ingenunchiat Constantinopolul), ca o mina de oameni au ajuns la portile Tarigradului (Stambul), ca i-au vinat pe nemti pina in Muntii Tatra.
Azi, lupii lui Oroles se preling de pe Columna unde Traian i-a pus la loc de cinste (Traian al Romei nu al Romaniei), cei care au bagat spaima in ieniceri si spahii tremura de frica in fata unui cocalar si se uita in alta parte cand unul de-al nostru e in necaz. Suntem din nou slugi la boieri si la straini, scopurile noastre sunt votca bauta la coltul strazii, telenovela de pe "acasa" si goliciunea femeilor cu moravuri usoare. Daca cineva a dorit sa ne dezbine, a reusit, daca a vrut sa ne stinga flacara din suflet, a avut un succes mai mare decat se astepta, daca a vrut sa ne transforme in monstri perversi, experimentul i-a fost un succes absolut.

In al doisprezecelea ceas ar trebui sa ne trezim, sa spunem "Stop!", sa dovedim ca nu suntem simple cifre intr-un sondaj si nici o sursa inepuizabila de bani pentru luxul noii burghezii parvenite sau o o natiune de robi si iobagi.
Sa strigam cat putem de tare pentru a ne face auziti, sa nu ne mai exprimam punctul de vedere, sa il impunem, sa nu mai stam pe marginea santului amuzandu-ne copios de cei care cred in ceva si lupta pentru ceea ce cred.
Astazi facem primul pas, o repetitie pentru ce vom avea de facut pe 2 aprilie.

Se spune ca peresedintele este garantul constitutiei. Avem unul care merge pe linga ea si chiar incearca sa o modifice dupa interesele proprii.
Se spune ca presedintele este cel care reprezinta pe plan international interesele tarii. Nimeni nu a spus daca trebuie sa fie neaparat al tarii pe care o conduce.
Se spune ca presedintele vegheaza asupra functionarii institutiilor. Da dar in interesul apropiatilor lui.
Se spune ca presedintele mediaza raporturile dintre puteri si dintre acestea si societatea civila. Cel de acum a gasit cea mai buna solutie: un prim ministru marioneta, un guvern facut dupa chipul si asemanarea lui, un parlament transformat in inamic public, o justitie care sa aiba ca unic rol hartuirea celor ce nu i se inchina. Cat despre societatea civila.....Dumnezeu cu mila.

Acesta nu este presedintele meu, ei nu sunt conducatorii mei pentru ca nu-s vrednici de mine, nu vreau sa fiu sluga noii boierimi, nu vreau sa ma inchin celor ce candva au fost robii nostri si nici veneticilor scuipati de lumea celor ce nu le permit sa-si faca mendrele dupa bunul plac.

Miscarea violet

Ati vazut cum se desfasoara o sedinta intre sefi si muncitori? Dupa discursul sefului si prezentarea masurilor ce le va lua in viitor, unul dintre colegii tai, ai mei, ai altora pune o problema, isi spune punctul de vedere. Punctul de vedere al acestui om il impart multi insa el este singurul care l-a spus cui trebuie si nu l-a risipit vorbind la colturi. Ati observat, de asemenea, ca cei mai aprigi sustinatori ai acelui punct de vedere sunt tacuti, asteapta sa vada ce va pati cel ce a avut curajul sa ridice problema iar daca acel om va fi penalizat (pentru ca, in viziunea stapanilor sau slugilor acestora, omul ala este un element turbulent, pentru ca a vorbit cand ceilalti au tacut) vor fi si mai inversunati impotriva sefilor dar la fel, la bere, la cafea, la tigara.

Regula aceasta se aplica in orice domeniu, educatie, infractionalitate, politica. In politica, atat noi, alegatorii, cat si alesii ne exprimam punctul de vedere, noi la cafea, la bere, la tigara, alesii la teve, ziar, radio. Risipim degeaba oxigenul din atmosfera cainandu-ne si bocind pe la toate colturile dar nu luam nici o masura. Asteptam ca altul sa ia initiativa iar noi sa privim ce va pati pentru asta.
Lilick Auftakt a initiat o miscare "Violet" prin care vrea sa transmitem "Imparatiei" ca nu dormim patru-cinci ani pentru a ne trezi la alegeri (multi nici atunci) si ca stam cu geana pe ei. Miscarea nu are rolul de a instiga la razmerita, de a starni o noua revolutie (cu toate ca mi-as dori sa-i vad pe cativa iesind din tara culcati pe podeaua trenului, precum Carol Caraiman) ea are rolul de a ne aduna, de a ne face sa transmitem mesajul nostru direct cui trebuie (asemeni colegului de care va vorbeam mai devreme) nu sa ne risipim respiratia la colturi. Daca doriti sa cunoasteti mai mult despre aceasta miscare, vizitati blogul "nu basescu day"

(Le regasiti AICI si AICI)