Deceneu: Cinismul la putere!

Dintr-un articol din Bursa aflu strategia in domeniul agriculturii a ministrului Mihail Dumitru.

Ministru actual cred ca are implantate in minte ideile lui Gh Flutur.
Probabil a avut loc un transplant de neuron si odata cu transplantul s-au transferat si ideile.

Sa ne reamintim ca fostul ministru Gh Flutur a lansat ideea rentei viagere prin care taranii in varsta, daca renuntau la teren, primeau o renta platita de stat, pana la sfarsitul vietii, o lege care nu a produs efecte. Era de asteptat, pentru ca oamenii nu sunt atat de imbecili pe cat ii considera politicienii.
La vremea respectiva s-a afirmat ca prin arendare sau instrainare se vor concentra suprafetele si agricultura va devenii rentabila.
La baza legii arendei au stat trei argumente false:
- existenta amatorilor sa ia pamant in arenda ca sa-l cultive,
- confuzia intre proprietate si exploatatie, si
- ideea pe care au promovat-o toti comunistii, ca agricultura este rentabila numai pe suprafete mari.

1. Nu am cunostinta ca ar fi existat amatori sa ia teren in scopul cultivarii, cu exceptia celor care au luat de la stat, ca sa beneficieze de subventii si de sume pentru calamitati virtuale. Practic terenurile de la stat au fost paravan pentru afaceri dubioase si “spalare de bani”. Sunt primari care isi justifica veniturile din suprafetele agricole pe care le au in folosinta. Sunt suprafete ale fostelor IAS-uri pe care nu le-au retrocedat si le cultiva cu forta de munca ieftina, cu tiganii care benficiaza de ajutoarele sociale. Primarul tine evidenta cate zile lucreaza “asistatii” in folosul comunitati si cate in interesul primarului.

2. Concentrarea proprietatii pe care o face legea lui Flutur nu are legatura cu exploatatia pe suprafete mari. Dupa legea lui Flutur oamenii erau deposedati de terenuri faramitate si ele ramaneau tot in parcele dispersate, pentru ca nu le stramuta nimeni de pe amplasamentul lor.
Practic legea stimula deposedarea de proprietate. Nu am vazut amatori sa ia terenuri in arenda, dar am vazut “samsari” de terenuri, care le cumparau in scopul speculei, si au fost achizitionate in special terenuri la marginea marilor orase.

3. Pana in ‘98 societatile agricole ce au functionat pe structura fostelor IAS-uri, au avut suprafete mari, dotare mostenita de la fostul regim, specialisti si avantajul subventionarii dobanzii de catre stat, si nu au putut fi rentabilizate. Multe aveau si sisteme de irigatii si tot nu au realizat profit. De fapt in toata perioada comunista productia de lapte la CAP si IAS-uri era undeva la 2,5 l / cap de vaca furajata si la taranii particulari era dublu sau chiar triplu.

- Daca se dorea stimularea cultivarii terenurilor, atunci cei care doreau sa ia teren in arenda ar fi trebuit “sa puna ochii” pe o parcela mare si sa le propuna proprietarilor sa le cedeze folosinta sau proprietatea, dupa care sa faca actele si statul sa vireze stimulentele. Asta ar fi presupus sa nu se introduca restrictile privind varsta proprietarului si nici conditia renuntarii la intreaga suprafata asa cum prevedea legea lui Flutur, sa se acorde arenda indiferent de proprietar, pe perioada arendarii si nu pana la decesul proprietarului.

Dupa felul cum a fost conceputa legea trag concluzia ca nu i-a durut capul de cultivarea terenurilor si relansarea agriculturii si au urmarit deposedarea de teren a cetatenilor.

Ce afirma ministrul actual al agriculturii Mihail Dumitru?

“Avem o mare problemă pentru că există multe terenuri nelucrate sau abandonate de o perioadă lungă de timp. Dacă vrem să folosim această resursă naţională, pământul, trebuie să asigurăm fie o cointeresare a oamenilor ca să folosească terenul mai bine, fie o penalizare a celor care nu îl lucrează. O cointeresare am încercat, prin subvenţionarea terenurilor, şi nu s-a redus deloc suprafaţa abandonată. Acum trebuie să încercam şi cu penalizarea”.
..
Penalitatea va veni prin aplicarea corectă a sistemului de subvenţionare. Suntem obligaţi să dăm subvenţia celor care lucrează terenul agricol sau celor care menţin terenul în bunele condiţii agricole şi de mediu. Constatarea mea că este mulţi nu ţin terenurile în aceste condiţii
..
În momentul în care terenul respectiv are un cost care trebuie plătit, atunci proprietarul va trebui să facă ceva în acest sens. O soluţie ar fi ca proprietarul să îl lucreze şi să obţină un venit care să îi asigure plata acestui cost. O altă soluţie ar fi să îl dea cuiva să îl lucreze şi să încaseze de pe el o valoare echivalentă cu impozitul pe care îl va plăti. Nu în ultimul rând, o altă soluţie ar fi să îl vândă şi să scape de el pentru a nu plăti această taxă. Aceasta este ideea economică care se află în spatele unei asemenea propuneri.
..
Am discutat ideea de a reduce suprafaţa abandonată, nelucrată şi vom lucra împreună la o formă de penalitate astfel încât acest teren să fie folosit productiv în agricultură

Sa analizam “inteleptele” argumente si intentile ministrului Mihail Dumitru.
“O soluţie ar fi ca proprietarul să îl lucreze şi să obţină un venit care să îi asigure plata acestui cost..O altă soluţie ar fi să îl dea cuiva să îl lucreze şi să încaseze de pe el o valoare echivalentă cu impozitul pe care îl va plăti. “
Or fi tampiti proprietarii sa tina o sursa de venit neutilizata in perioada de criza?
Daca taranii prefera sa plateasca impozit si sa nu-si cultiva terenul nici cu fonduri de la UE, inseamna ca veniturile plus subventia acordata de stat nu se ridica la nivelul costurilor.

Cat poate fi suprataxa sa-i determine pe proprietari sa cultive terenul?
Pentru ca oameii sa cultive terenul ar trebui ca suprataxa sa fie mai mare decat pierderea estimata.
Daca nu au cui sa vanda productia pierderea estimata este egala cu costurile, costuri care includ si impozitarea. Cam la nivelul respectiv ar trebui sa fie supraimpozitarea pentru ca taranii sa cultive terenul.

Ministru nu-si pune problema rentabilizarii agriculturii.
Puterea stie ca rentabilitatea in agricultura este negativa chiar si in vestul Europei, si isi propune ca la costurile actuale sa aplice o supraimpozitare, sa mareasca pierderile planificate ale proprietarilor sa-i detrmine sa renunte la terenuri pe un pret derizoriu. Puterea doreste caderea pietei terenurilor ca sa acapareze cat mai mult.
Cand toata Europa se bate pentru fonduri si pentru subventionarea agriculturii, Romania care si-a instalat comisar la agricultura, amplifica birurile pe teren.
Dupa ce ca puterea nu a facut nimic sa subventioneze proiectele de absortie a fondurilor europene nerambursabile, pentru ca fondurile sunt conditionate si de existenta investitilor proprii, le mai si da “in cap” producatorilor agricoli autohtoni.

Cine va acapara terenul proprietarilor si ce vor face cu el?
Exista amatori sa cumpere teren in scopul cultivarii, fac mitinguri de protest ca nu vor proprietarii sa le dea pamantul sa-l cultive?
Daca sunt de ce nu-l iau in conditile actuale pentru ca ei oricum nu vor avea nici un stimulent in plus?
Sunt suprafete mari de la fostele IAS-uri care inca nu au fost retrocedate, sau terenuri care au apartinut sasilor plecati din tara, suprafete care sunt parloaga si nu se bate nimeni pentru ele sa le cultive. Cei care vor cumpara se vor “descurca” dupa modelul de pana acum, adica prin suprafete agricole vor atrage subventii de la buget sau fonduri pentru recolte calamitate, dar niciodata insamantate!

De ce nu se cultiva terenurile?
Ramura agriculturi-cultura mare, face parte dintr-un sistem, care are ca input: carburanti, ingrasaminte, ierbicide, seminte, majoritatea furnizate de monopoluri de stat si output ar fi fost zootehnia care nu mai exista, industria alimentara care a disparut, exportul care a clacat din ‘90 si piata interna concurata de produse subventionate din occident.
Pentru rentabilizare statul ar fi trebuit sa actioneze pe input-uri si output-uri.

Daca nu au cui vinde pentru cine sa produca?
Ce se va intampla cu productia? Sa o tina pe stoc?
Daca statul ar fi garantat achizitia recoltei la un pret care sa asigure rentabilitatea si ar fi stimulat afacerile in ramurile conexe si la export, as fi inteles ca exista o strategie.

Oare renumitul Ciolos fost mininstru, “mare comisar european”, nu a lasat nici o strategie pentru agricultura?
Daca nu a lasat o strategie si “nici o dâra”, ca sa citez “un clasic in viata”, care sunt meritele pentru care este atât de laudat?
Este si el un “academician fara opera” cum sunt multi prin Romania?

UPDATE: Alta perla a ministerului agriculturii:
Românii, cobaii Europei: Suntem singura ţară care testează pe oameni un produs chimic controversat
Iniţium – un cuvânt care a aruncat în aer lumea medicală din România şi forumurile de specialiate. Este o substanţă chimică folosită pentru culturi de cartofi, roşii, ceapă, castraveţi şi viţă de vie.
Testarea a fost refuzată chiar şi de state din America Latina. România este singura ţară din lume care a decis să-l folosească.
“Pot grăbi evoluţia unor boli, în special unor boli cronice care macină sănătatea omului”, susţine Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de cercetări alimentare.

(De pe blogul Decantarea Ideilor)